joi, 25 martie 2010

Despre sapunul natural


Este bine ca oamenii incep sa se preocupe de viata lor ca ansamblu, nu numai ce mananca ci si cu ce se spala, cu ce se imbraca, ce si cat consuma.
Este hilar cand o fac neintelegand nimic, doar pentru ca asa este la moda.
Multa lume ma intreaba cum merge “biznisul” cu sapunuri si eu le spun ca merge bine, pentru ca sunt multi oameni care constientizeaza importanta calitatii produselor cosmetice, care pun intrebari pertinente si ridica probleme reale.
Pe langa acestia sunt si destul multi care ma uimesc cu tot felul de intrebari, ca de pilda:
- Sapunul asta este facut si cu grasimi naturale?
- Da, raspund, este cu uleiuri vegetale, presate la rece
- Nu, nu, are si grasimi naturale?
- …. adica?
- Pai asa…untura de porc de exemplu.

Si intrebarea numarul doi in ordinea preferintelor mele:
- Sapunul asta este natural?
- Nu
- Pai pe eticheta zice ca e cu ulei de masline. De ce spuneti ca nu este natural?

Asadar,
Sapunul natural este acela care are in compozitie numai produse existente in natura si prelucrate cat mai putin.
Uleiurile sunt presate mecanic, nu sunt rafinate.
Substanta alcalina utilizata se obtine din materie prima “naturala”
Ca sa fie “naturala” soda ar trebui obtinuta prin electroliza clorurii de sodiu (sarea) dar acest procedeu nu este economicos si ca atare soda din sare , de mare eventual, nu prea gasiti sau daca dati peste ea este foarte scumpa.
Varianta B de substanta alcalina naturala este lesia.
Lesia se obtine din cenusa amestecata cu apa (de ploaie) care se lasa cateva zile si apoi se filtreaza si se verifica “taria”. Traditional taria lesiei pentru sapun se masura cu ajutorul unui ou proaspat de gaina iar gospodina stia exact cam cat din ou trebuie sa iasa deasupra astfel incat sa se poata apuca de treaba.
Asa ca, la ora actuala pe piata romaneasca de manufacturieri de sapun eu nu cred ca exista cineva care sa aiba sapun natural 100% atata vreme cat soda utilizata este produsa in fabrica, prin proceduri chimice.
Cu toate ca nu am vazut pana acum nici un sapun facut cu hidroxid de potasiu, nu va lasati amagit de explicatia “ hidroxid de potasiu = lesie”
Ne vedem la targul de la Muzeul taranului roman unde va astept cu un sapun din ulei de masline.

P.S. NU EXISTA SAPUN FARA SODA/POTASA CAUSTICA! Acele produse cosmetice care nu au una din aceste substante in compozitie, indiferent de forma de prezentare (“cum domne’ c-am luat eu un sapun si pe cutie scrie…” ), se numesc detergenti.

P.P.S Daca ati auzit ca sapunurile realizate prin metoda “melt & pour” nu au soda va inselati. Soda a fost folosita la obtinerea “bazei” de sapun pe care dvs. o topiti si o prelucrati.

De soda nu scapa nimeni! Muhahaha….

marți, 23 martie 2010

Targul de florii


De vineri, 26 martie până duminică, 28 martie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar şi ţesătoare, cusătorese, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii cu: obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane.
De-ale gurii puteţi târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, mere din Maramureş, halviţă, magiun de prune din Topoloveni, miere de albine şi lăptişor de matcă, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor şi vin, mâncăruri de post la Clubul Ţăranului.
În târg:demonstraţii de încondeiat ouă cu Elena Ihnatiuc şi Ileana Hotopila, încondeietoare din Suceava;
demonstraţii de olărit cu Olimpia Dimitriu din Ilfov şi Gheorghe Iorga din Horezu;
Atelier de hârtie manuală cu Răzvan Supuran;
Atelier Foto cum era odată prin Bucureşti de venea lumea să se fotografieze artistic, la fotograful Eugen Ciocan;
duminică, 28 martie, ora 11:00 - Teatru de păpuşi – Melcişorul cel grăbit cu trupa Tropăiele de la Atelierul de creativitate de la MŢR (pentru copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani);
duminică, 28 martie, de la 14:00 la 15:30 - Mirela Neagoe din Teleorman împleteşte cosiţe de orăşence după felul cum se pieptănau ţărăncile pe vremuri.
Târgul de Florii este deschis de vineri, 26 martie până duminică, 28 martie, între orele 10:00 şi 18:00, la Muzeul Ţăranului Român.

joi, 18 martie 2010

Vine, vine primavaraaaa…..ce facem cu pielea noastra?


La inceputul primaverii toata suflarea isi schimba tinuta de iarna, groasa si protectoare, cu tinuta de vara, subtire, elastica, plina de viata.
Copacii isi dau jos aparatorile de pe muguri, patrupedele schimba blana deasa si caduroasa cu una mai subtire si aerisita, gazele etaleaza aripi proaspat despaturite! Toata lumea e mai frumosa si mai radioasa.
Si noi, noi oamenii?
Pai si noi! Mai dam jos din cojoace, induram de frig de dragul primaverii in gecuta aia subtire ca o foaie de hartie dar care iti sta asaaaa de bineee!
Si mai putem sa ne schimbam si pielea! Sau macar s-o facem sa arate mai tanara, mai proaspata. Cum? Cu ce?
Extrem de simplu: cu ajutorul exfoliantelor (scrub cum zice vorbitorul de engleza).
Ce sunt acestea si ce fac ele cred ca stie toata lumea: prin actiune mecanica sau chimica (unele mai pretentioase) elimina primul strat de celule moarte aflate la suprafata pielii permitand acesteia sa se regenereze mai usor, sa absoarba cu mai mult spor uleiurile sau cremele aplicate.
De dimineata in timp ce-mi jupuiam stratul respectiv de piele la dus, m-am gandit la clasificarea exfoliantelor:
Exfoliante de dimineata – cu cafea sau cu zahar, pentru cei cu pielea mai grasa merge chiar si cu sare. Putin uleioase, uneori cu adaus de sapun lichid. Actiunea abraziva a cristalelor de zahar sau de sare (cafeaua ar trebui sa fie macinata cat mai mare- ca de filtru) elimina celulele moarte si activeaza circulatia. In plus cafeaua iti da trezirea prin mirosul imbatator cat si un pic prin cafeina care intra in piele. Se pot parfuma cu uleiuri esentiale revigorante: lamaie, bergamot, ienupar etc
Sunt ideale dimineata cand nu ai timp sa te sapunesti de prea multe ori dupa.
Exfoliante de seara/ de duminica – bazate tot pe zahar sau sare dar care au mai mult ulei (un singur tip sau o combinatie gandita in functie de nevoile personale), au adausuri de petale de flori sau plante uscate, uleiurile esentiale sunt alese din gama celor linistitoare – lavanda, geranium, ylang etc.
Cristalele isi fac treaba lor, pielea cea noua este gata sa fie hranita cu uleiul de masline sau de migdale.
Te sapunesti bine inainte ca sa se duca murdaria, te freci bine cu un exfoliant si astepti cateva minute sa-ti intre uleiul in piele. Daca ti se pare ca e prea gras poti sa mai tragi un sapun dupa. Daca nu, atunci te clatesti bine doar cu apa cat mai calda. Statul in halat si leneveala de dupa sunt obligatorii ;)
Exfoliante cu scop suplimentar – ideale inainte de epilat pentru scoatere firicelelor problema de sub piele. Aceiasi baza dulce-sarata la care se poate adauga ceva bicarbonat de sodiu, ulei de susan sau de migdale dulci. Uleiul essential ideal este cel de tea tree sau de lavanda – au proprietati antiseptice si de regenerare a pielii.
Exfoliante pentru barbati - " ce cauta tot uleiul asta pe mine??? de ce miros a asa??? (adica a geranium) de ce am zahar in parul de pe picioare??" Pentru partenerii nostri de baie exfoliantul admis si aprobat se prezinta dupa cum urmeaza: pe o farfurie sau un castronel cu gura mai larga se pune o mana de malai sau de cafea sau de tarate sau un amestec din toate trei. Fara uleiuri, miresme sau alte chitibusuri femeiesti. Domnul este invitat sa-si umezeasca palmele si sa-si lipeasca materia respectiva de ele. Se freaca bine pe tot corpul si se spala prelung cu multa apa. ;)
Exfoliantele se folosesc odata maxim de doua ori pe saptamana. Nu trebuie sa exagerati cu utilizarea lor caci va puteti trezi cu o iritatie de toata frumusetea – celulele moarte s-au dus de mult iar acum practic frecati pielea “vie”.
Sa vina primavara!!!

vineri, 5 martie 2010

Alantoina de la marginea baltii

Rascolind netul dupa diverse materii prime pentru cosmeticele “de casa” am gasit pudra de alantoina. Ce stie sa faca aceasta substanta ? Numai lucruri minunate! Stimulează epitelizarea şi regenerarea accelerand astfel procesul de vindecare a pielii(favorizeaza cresterea de noi celule ale pielii). Posedă proprietati antiseptice si calmante, hidratează pielea, ideala pentru protectia pielii sensibile impotriva factorilor iritanti, inclusiv arsuri solare.
Minunat, veti spune, dar cat costa? Ei bine, costa mult. 50 g / 30 lei. Este adevarat ca este alantoina 100%, daar…..tot scumpa este. Si eu mai am un semn de intrebare vis-à-vis de aceasta puritate. 100 % inseamna prelucrare , mama natura iubeste combinatiile!
Si atunci mi-am adus aminte de o veche prietena ;) Pentru ca este absolut spectaculoasa am sa va fac cunostinta cu ea:
TATANEASA - Symphytum officinale
denumiri alternative: barba tatei, iarba intaritoare, gavat, lutatina, mierea ursului, madar, tacin, tatana, tataneata.
Tataneasa este o planta erbacee perena, spontana (adica unii ii spun chiar balarie) intalnita la marginea apelor statatoare sau marginea paraielor, in general in zone cu umiditate mare, de la campie pana in zona montana inferioara. (As mai putea sa ma mai laud cu ceva cultura botanica dar nu asta mi-este scopul.)
Din aceasta planta, in medicina traditionala romaneasca, se folosesc frunzele, tulpina subterana si radacinile. Cea mai utilizata este partea subterana . Rizomul este scurt, gros, ramificat, din care pornesc radacini fusiforme, carnoase, groase de 1-2,5 cm, lungi pana la 30 cm, negre.
Rizomii si radacinile contin alantoina (0,6-0,8 %), consolidina, consolicina, tanin, colina, asparagina, zaharuri, amidon, mucilagii, gumirezine, cantitati mici din alcaloizii simfito-cinoglosina, coniferina, substante minerale.
Deci iata sursa naturala de alantoina!
Rizomii si radacinile se scot din pamant primavara, in martie-aprilie, sau toamna, de la sfarsitul lunii septembrie pana la primele ingheturi. Daca nu va pasioneaza sapatul dupa radacini, radacina de tataneasa se gaseste la plafar si nu costa mai mult de 5 lei.
Cum s-o folositi?
Maceratul la rece
La o cana de apa se pun 2 lingurite de radacina de tataneasa macinata cat mai fin. Se lasa 8-10 ore la macerat, dupa care se filtreaza. Se obtine un lichid usor vascos, puternic emolient, cu efecte cicatrizante. Poate fi folosit ca lichid de tonifiere sau ca baza pentru o masca de fata.
Decoct
O lingurita radacina la 250 ml de apa rece, se fierbe 20-30 de minute. Se utilizeaza sub forma de comprese, bai.
Asociata cu plante care contin azulen (musetel, coada-soricelului, pelin), se poate folosi sub forma de gargara in abcesele dentare si alte inflamatii ale gurii.

Alifie
Traditional alifiile se preparau pe baza de untura sau de unt in amestec cu ceara de albine.
Eu prefer grasimile vegetale si ca atare folosesc unt de cacao sau ulei de masline.
Uleiul de masline se incalzeste in bain-marie si se adauga ceara de albine cat mai curata (galbena).
Radacina de tataneasa, uscata, se macina cat mai fin.
Se amesteca bine, pana cand ceara (topita) se omogenizeaza cu uleiul. Se ia de pe foc si se amesteca pana cand este aproape rece- incepe sa se intareasca.
Se adauga pulberea de tataneasa si se amesteca pana la omogenizare. Se toarna in recipient de sticla si se pastreaza la racoare, ferit de lumina.
In ce cantitati? Ei, asta nu va mai spun. Daca va pasioneaza puneti mana si cititi o carte de remedii naturiste ;)
Si ca sa nu ziceti ca ati plecat cu mana goala, iata o reteta de masca de fata pentru tenul acneic/gras:
1. un albus de ou
2. o lingura de planta uscata, maruntita, de tataneasa
3. o lingurita de flori uscate de musetel
4. o lingurita de planta uscata de rozmarin
5. un sfert de litru de apa de minerala plata
6. doua linguri de argila – AslaVital e numai buna. Pentru fitze puteti pune si rhassoul sau alta argila scumpa.
Vasele in care lucrati sa fie din sticla, nu folositi recipienti sau ustensile metalice. (Nu doar pentru reteta asta ci in general pentru orice fel de masca.)
Intr-un bol de sticla puneti planta uscata de tataneasa si musetelul si adaugati apa clocotita, o lasati pana se raceste si apoi stecurati. Amestecati galbenusul, rosmarinul bine maruntit si argila in alt bol, adaugand din cand in cand putin lichid de tataneasa pana cand devine o pasta moale. Daca e prea moale mai puneti argila sau chiar flori de musetel sfaramate.
Ce se intampla daca mai ramane lichid de tataneasa? Pastrati-l pentru mai tarziu.
Evident, fata pe care se aplica masca este demachiata si curata.
Intindeti masca usor pe fata si pe gat, in cantitati egale, evitand zona ochilor. De acum puteti sa va relaxati pentru 15-20 minute. Clatiti apoi tenul cu lichidul de tataneasa ramas. Daca nu v-a mai ramas folositi apa plata. Uscati fata si gatul cu un prosop moale.
Sa va fie de bine!

miercuri, 3 martie 2010

Pentru parinti

Cea mai frumoasa invatatura catre parinti! Luati aminte!

On Children
Kahlil Gibran
Your children are not your children.
They are the sons and daughters of Life's longing for itself.
They come through you but not from you,
And though they are with you yet they belong not to you.
You may give them your love but not your thoughts,
For they have their own thoughts.
You may house their bodies but not their souls,
For their souls dwell in the house of tomorrow,
which you cannot visit, not even in your dreams.
You may strive to be like them, but seek not to make them like you.
For life goes not backward nor tarries with yesterday.
You are the bows from which your childrenas living arrows are sent forth.
The archer sees the mark upon the path of the infinite,
and He bends you with His might that His arrows may go swift and far.
Let your bending in the archer's hand be for gladness;
For even as He loves the arrow that flies,
so He loves also the bow that is stable.